ARHIERÉU, arhierei, s. m. Denumire generală pentru gradele superioare ale clerului; arhipăstor, ierarh. [Pr.: -hi-e-] – Din sl. arhierei.ARHIERÉU, arhierei, s. m. Denumire generală pentru gradele superioare ale clerului. [Pr.: -hi-e-] – Slav (v. sl. arhierei gr.).ARHIERÉU s. (BIS.) ierarh, (rar) arhipăstor, (înv.) sfetitel. (Episcopul intră în categoria ~ilor.)
arhieréu s. m. (sil. -hi-e-), pl. arhieréi, art. arhieréiiarhieréŭ m. (ngr. arhierévs, vgr. -reûs. V. ĭereŭ). Prelat, vlădică (arhiereŭ propriŭ zis, episcop, mitropolit și patriarh). În special, episcop fără eparhie. V. preut.ARHIERÉU ~i m. Nume generic pentru gradele superioare ale clerului (episcop, arhiepiscop, mitropolit). [Sil -hi-e-] /sl. arhierei