ARHIEPÍSCOP, arhiepiscopi, s. m. Episcop superior celorlalți episcopi; p. ext. mitropolit. [Pr.: -hi-e-] – Din sl. arhiepiscopŭ.
ARHIEPÍSCOP, arhiepiscopi, s. m. Episcop superior celorlalți episcopi; (în biserica ortodoxă) mitropolit. [Pr.: -hi-e-] – Slav (v. sl. arhiepiscopŭ gr.).
arhiepíscop s. m. (sil. -hi-e-), pl. arhiepíscopi
arhiepíscop m. (ngr. și vgr. arhiepískopos). Titlu primitiv al patriarhuluĭ. Mitropolit catolic. Prelat superior episcopuluĭ în Rusia (și mitropolițiĭ din România aŭ acest titlu). V. preut.
ARHIEPÍSCOP ~i m. (folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Episcop superior. [Sil. -hi-e-] /sl. arhiepiskopu