AREOMETRÍE s. f. Parte a fizicii care studiază măsurarea densității lichidelor (cu areometrul). [Pr.: -re-o-] – Din fr. aréométrie.
AREOMETRÍE f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul măsurării densității lichidelor. [Sil. -re-o-] /fr. aréométrie
AREOMETRÍE s.f. Parte a fizicii care se ocupă cu determinarea densității lichidelor. [Pron. -re-o-, gen -iei. / fr. aréométrie].
AREOMETRÍE s. f. determinare a densității lichidelor. ( fr. aréométrie)
areometríe s. f. (sil. -re-o-, -tri-), art. areometría, g.-d. art. areometríei; pl. areometríi
areometríe f. (d. areometru). Fiz. Știința de a măsura densitatea lichidelor.