ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Rar) Arcuit. – Arc + suf. -at (după fr. arqué).ARCÁT, -Ă adj. Arcuat. [Cf. fr. arqué].ARCÁT, -Ă adj. arcuat. ( fr. arqué)ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Poetic) Care are formă de arc; arcuit. Sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie (EMINESCU). – Din arc + suf. -at (după fr. arqué).ARCÁT adj. v. arcuit, boltit, curb, curbat, încovoiat, îndoit.arcát adj. m., pl. arcáți; f. sg. arcátă,
pl. arcátearcát, -ă adj. (lat. arcuatus). În formă de arc, arcuit: ferestre, sprincene arcate. Picioare arcate, strîmbe îndoite afară, cu genunchiĭ depărtațĭ unu de altu. – La Cant. arcos.arcá vb. tr., refl. A (se) arcui. ( fr. arquer)arcá vb., ind. prez. 3 sg. archeázăarcá f. (turc. arka, dos, spate, sprijin, protecțiune, protector). L. V. Protector: dedese [!] știre și la arcalele sale (Cost. I,306).