ARBÚST, arbuști, s. m. Plantă lemnoasă mai mică decât arborele, care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă și nu formează o coroană distinctă. – Din fr. arbuste, lat. arbustum.
ARBÚST s.m. Plantă cu o talie mai mică decât copacii; copăcel, tufă. [ fr. arbuste, it. arbusto lat. arbustum].
ARBÚST s. m. plantă lemnoasă cu tulpina ramificată de la bază; copăcel. ( fr. arbuste, lat. arbustum)
ARBÚST, arbuști, s. m. Plantă lemnoasă care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă; copăcel. – Fr. arbuste (lat. lit. arbustum).
ARBÚST s. (BOT.) copăcel.
arbúst s. m., pl. arbúști
arbúst m., pl. ștĭ (fr. arbuste, d. lat. arbustum, loc cu arborĭ). Copăcel, tufă lemnoasă, cum e pomușoara, trandafiru ș. a.
ARBÚST ~ști m. Plantă lemnoasă de dimensiuni mai mici ca ale arborelui, având mai multe tulpini ramificate de la rădăcină. ~ fructifer. ~ ornamental. /fr. arbuste, lat. arbustum