ARBORI- Element de compunere savantă cu semnificația „referitor la arbore”, „de arbore”. [ lat. arbor].
ARBOR(I)- elem. „arbore”. ( fr. arbor/i/-, cf. lat. arbor)
ÁRBOR s. m. v. arbore.
ÁRBORE, arbori, s. m. 1. Nume generic pentru orice plantă cu trunchi înalt și puternic, lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană; copac; p. restr. pom. ◊ Compuse: arbore-de-cacao = plantă lemnoasă specifică zonei tropicale, cultivată pentru semințele ei comestibile (Theobroma cacao); arbore-de-cafea = plantă lemnoasă din regiunile calde ale Americii Latine, Africii și Asiei, cultivată pentru semințele ei comestibile (Coffea arabica); arbore-de-cauciuc = plantă lemnoasă originară din America de Sud, din scoarța căreia se extrage cauciucul natural (Hevea brasiliensis); arbore-de-pâine = plantă lemnoasă cu tulpina înaltă și foarte groasă, al cărei fruct sferic, cu gust de pâine, se consumă fiert sau copt (Artocarpus incisa); arborele-vieții = a) arbore decorativ originar din Extremul Orient, înalt și foarte rămuros, cu frunze mici, solzoase; tuia (Thuja orientalis); b) fig. schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții sale. Arbore genealogic = reprezentare grafică (de obicei sub forma unui copac cu ramuri) înfățișând filiația și gradul de înrudire ale membrilor unei familii(aristocratice). 2. Organ de mașină care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale. 3. (Mar.; în sintagma) Arbore mic = trinchet. 4. (Rar) Catarg. [Var.: árbor s. m.] – Lat. arbor, -is.
ÁRBORE ~i m. 1) Plantă lemnoasă cu tulpina înaltă și cu crengi ramificate, pe care se află frunzele, formând o coroană; copac. ◊ ~ de cacao plantă lemnoasă tropicală cultivată pentru semințe comestibile. ~ de cafea plantă lemnoasă tropicală din care se obține cafeaua și cofeina. ~ de cauciuc plantă lemnoasă tropicală din scoarța căreia se extrage un suc, prin coagularea căruia se obține cauciucul brut. ~ de chinchină plantă lemnoasă tropicală din a cărei scoarță se extrage chinina. ~ de pâine plantă lemnoasă exotică având fructe mari, sferice, cu gust de pâine, care se consumă fierte și coapte. ~ genealogic figură în formă de copac reprezentând ramificațiile unei familii și filiația membrilor ei. ~ele vieții a) arbore exotic cu tulpina înaltă, cu coroana deasă, foarte rămuroasă, și cu frunze mici solzoase, cultivată ca plantă decorativă; tuia; b) formă a unei figuri reprezentând evoluția omului dea lungul vieții sale. 2) Organ de mașină care transmite o mișcare prin rotire în jurul axei sale. 3) Stâlp de lemn sau de metal fixat vertical pe o navă pentru a susține pânzele și instalațiile de semnalizare; catarg. /lat. arbor, ~oris
ÁRBORE s.m. 1. Plantă lemnoasă de talie mare; copac, pom. ◊ Arborele vieții = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală și frunze verzi, solzoase; tuia; b) (fig.) schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții sale; arbore genealogic = desen în forma unui arbore din care se văd ramificațiile unei familii și gradele de rudenie dintre membrii ei. 2. Catarg. ◊ Arbore gabier = catarg care susține gabia. 3. Axă care transmite o mișcare de rotație diferitelor organe ale unei mașini. [ lat. arbor].
ÁRBORE s.m. ~ 5. (Inform.) Graf orientat, aciclic.
ÁRBOR s. m. v. arbore.
ÁRBORE, arbori, s. m. 1. Plantă lemnoasă cu trunchi solid și ramuri cu frunze care formează o coroană; copac; p. ext. pom. ◊ Compuse: arbore-de-pâine = specie de arbore al cărui fruct se mănâncă copt în cuptor, ca pâinea (Artocarpus incisa); arborele-vieții = a) arbore decorativ cu tulpina piramidală și cu frunze verzi, solzoase (Thuja occidentalis); b) fig. figură reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții sale. Arbore genealogic = figură care (sub forma unui arbore cu ramuri pornite dintr-un trunchi comun) reprezintă filiația membrilor unei familii și indică gradele de înrudire dintre ei. 2. Organ de mașină care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale. 3. Catarg. [Var.: árbor, (înv.) árbure s. m.] – Lat. arbor, -is.
ÁRBORE s. 1. (BOT.) copac, pom, (înv. și pop.) lemn. (Un ~ falnic.) 2. (BOT.) arbore de cacao (Theobroma cacao) = (rar) cacaotier; arbore de cafea (Coffea arabica) = (înv.) cafeu; arborele-vieții (Thuja orientalis și occidentalis) = tuia, (rar) tămâie. 3. v. fus. 4. (TEHN.) arbore cotit = vilbrochen. 5. v. catarg. 6. (MAR.) arbore mic v. trinchet.
ARBORE-PUTURÓS s. v. cenușar, oțetar fals.
ARBORELE-MAMÚT s. v. sequoia.
MĂTREAȚĂ-DE-ÁRBORI s. v. pletele-m*****i.
árbore (-ri), s. m. – (Înv.) Copac, pom. – Var. arbur(e). Mr. arbure, megl. arbur, istr. Ǫrbure. Lat. arbŏr (Pușcariu 112; Candrea-Dens., 74; REW 606; DAR); cf. vegl. juarbul, it. albero (sicil. arvulu, cors. arburu, friul. arbul), alb. arbur, fr., v. prov., cat. arbre, sp. árbol, port. arvore. Rezultatul normal este arbure, astăzi înv. și înlocuit de o formă contaminată de der., care sînt cu toții neol. Arbora, vb. din fr.; arborescent, s. f. (în formă de arbore); arborescență, s. f. (formă ca a unei plante arborescente); arboret, s. n. (crîng, pădurice), formație internă (cf. mr. arburet) care coincide cu it. arboreto, sp. arboledo, astfel încît ar putea reprezenta și lat. arborētum (REW 607); arboricultor, s. m.; arboricultură, s. f.; arbust, s. m.
árbore s. m., pl. árbori
árbore de cacáo s. m. + prep. + s. f.
árbore de cafeá s. m. + prep. + s. f.
árbore de cauciúc s. m. + prep. + s.n.
árbore de pâine s. m. + prep. + s. f.
árborele viéții s. m. + s. f.
mătreáță-de-árbori (bot.) s. f. (sil. -trea-), g.-d. art. mătréții-de-árbori
árbore m. (lat. árbor, árboris. V. arbure). Copac; pom. Mar. (după it. álbero). Catarg de corabie. Arbore genealogic, spița neamuluĭ, figură ramificată care arată înrudirea membrilor uneĭ familiĭ; arborele în lobiĭ cerebeluluĭ.
catárg n., pl. e și urĭ (ngr. katárli; sîrb. katarka, vechĭ katarga, catarg, supt [!] infl. luĭ catargă). Stîlpu care ține antenele și pînzele corăbiiĭ. – Rar catart. În marina militară árbore.
ARBORE (ARBURE), familie de boieri din Moldova. Mai important: Luca A. (?-1523), portar de Suceava (1486, 1498-1523). Tutore politic al lui Ștefan cel Tînăr (Ștefăniță), care la majorat, l-a învinuit de trădare decapitîndu-l, fapt care a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului.
ARBORE, com. în jud. Suceava, pe rîul Solca; 6.903 loc. (1991). Aici se află biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, construită în 1503, ca paraclis al curții boierești a portarului de Suceava, Luca Arbore. Biserica, reprezentativă pentru arhitectura epocii lui Ștefan cel Mare, are o structură planimetrică ce face trecerea de la planul longitudinal la cel triconc. Ca element special al construcției: nișa exterioară de pe peretele vestic, menită să adăpostească masa pomenilor. La interior și la exterior se păstrează părți dintr-un ansamblul pictural executat în 1541 de o echipă de zugravi condusă de Dragoș Coman din Iași. Mormîntul ctitorului, aflat în pronaos, este cel mai important monument funerar în stil gotic din Modova. Monument UNESCO. Muzeu sătesc.
ARBORE, Nina (1890-1942, n. Tecuci), pictoriță și graficiană română. Fiica lui A.-Ralli (1). Desene și gravuri cu tematică socială. În pictură, înclinație spre stilizare excesivă. Portrete („Zamfir Arbore”). A practicat și pictura murală.