ARARE

ARARE

ARÁRE adv. v. arar1.
ARÁRE s. v. arat.
aráre adv. (reg. înv.) rareori, câteodată
aráre și arare-orĭ saŭ aráreorĭ adv. Rar, rare-orĭ. V.
avremĭ.
ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.
A ARÁ ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /lat. arare
ÁRA s.m. Specie de papagal, frumos colorat și cu coada lungă, existent în America de Sud. [ fr. ara cuv. tupi].
ÁRA s. m. papagal mare, viu colorat., cu coada lungă, din America de Sud. ( fr., sp. ara)
ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pământul cu plugul, răsturnând brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – Lat. arare.
ARÁ vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)
ará (ár, arát), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s. n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.
ará vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. și pl. áră
3) ar, a v. tr. (lat. árare, it. arare, pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc pămîntu cu plugu orĭ cu mașina ca să semăn cereale orĭ alt-ceva. V. grăpez.