ARANJÁRE, aranjări, s. f. Acțiunea de a (se) aranja. – V. aranja.ARANJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) aranja; ordonare, așezare, punere în ordine. [ aranja].ARANJÁRE, aranjări, s. f. Acțiunea de a (se) aranja; punere în ordine, rânduire.ARANJÁRE s. 1. așezare, clasare, clasificare, distribuire, împărțire, ordonare, repartizare, rânduială, rânduire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 2. v. pregătire. 3. facere, pregătire. (~ patului.) 4. v. reglare. 5. v. reglementare. 6. v. gătire.Aranjare ≠ dezordonarearanjáre s. f., g.-d. art. aranjării; pl. aranjăriaranjáre f. Acțiunea de a aranja o dată.ARANJÁ, aranjez, vb. I. 1. Tranz. A pune ceva în ordine, în rânduială. Refl. și tranz. A(-și) potrivi ținuta exterioară. A face ca ceva să funcționeze în bune condiții. A conveni cu cineva să facă într-un anumit fel. 2. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rău. Lasă că te aranjez eu! 3. Refl. A-și face un rost în viață. 4. Tranz. A prelucra o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. – Din fr. arranger.A ARANJÁ ~éz tranz. 1) A pune într-o anumită ordine; a ordona; a orândui; a dispune; a așeza. ~ lucrurile. 2) (aparate, mecanisme, automobile etc.) A face să funcționeze în condiții bune. 3) (afaceri, probleme etc.) A aduce la condițiile cerute printr-un acord mutual. 4) (persoane) A pune la punct. 5) (persoane) A desemna într-un post sau într-o funcție bună; a așeza. 6) (fapte, stări de lucruri etc.) A satisface în toate privințele. 7) (piese muzicale) A prelucra pentru a fi interpretat de instrumente sau pentru voce. 8) A face să se aranjeze. /fr. arrangerA SE ARANJÁ mă ~éz intranz. 1) A-și potrivi toaleta. 2) A-și face un rost în viață. 3) (despre persoane) A se așeza pe o linie dreaptă; a se alinia. /fr. arrangerARANJÁ vb. I. 1. tr. A rândui, a ordona (lucruri, ființe etc.) A pune la cale; a isprăvi cu bine o acțiune, o întreprindere. (Fig.) A face (cuiva) rău. 2. (refl.) A lua anumite măsuri în interes personal. A se înțelege cu cineva, a se pune bine. A-și potrivi ținuta exterioară, a se găti. 3. tr. A transcrie o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. [P.i. -jez, 3,6 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / fr. arranger].ARANJÁ vb. I. tr. 1. a rândui, a pune în ordine. ◊ a pune la cale. 2. (fam.) a face cuiva un rău. 3. a prelucra, a transcrie o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. II. refl. a lua anumite măsuri în interes personal; a-și face un rost. ◊ a se înțelege cu cineva, a se pune bine. ◊ a-și potrivi ținuta exterioară. ( fr. arranger
)ARANJÁ, aranjez, vb. I. 1. Tranz. A pune în ordine, în rânduială; a potrivi. Refl. și tranz. A(-și) potrivi ținuta exterioară; a (se) găti. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rău. Lasă că te aranjez eu! 2. Refl. A-și face un rost în viață. 3. Tranz. A transcrie o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. – Fr. arranger.ARANJÁ vb. 1. a așeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orândui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rândui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. v. pregăti. 3. v. pune. 4. a face, a pregăti. (~ patul.) 5. (a-și) așeza, a(-și) potrivi. (Își ~ cravata.) 6. a așeza, a îndrepta, a netezi. (Își ~ părul.) 7. v. regla. 8. a potrivi, a ticlui, (pop. și fam.) a drege, (pop.) a o brodi. (A ~ astfel lucrurile încât…) 9. v. rezolva. 10. v. reglementa. 11. v. găti.ARANJÁ vb. v. denunța, pârî, reclama, spune.A aranja ≠ a deranja, a dezordona, a răscoli, a răvăși, aranjá (aranjéz, aranját), vb. – A pune ceva în ordine. Fr. arranger. – Der. (din fr.) aranjament, s. n.; aranjator, s. m. (organizator); aranjor, s. m. (organizator). Cf. deranja.aranjá vb., ind. prez. 1 sg. aranjéz, 3 sg. și pl. aranjeáză, 1 pl. aranjăm; conj. prez. 3 sg. și pl. aranjéze; ger. aranjândaranjéz v. tr. (fr. arranger, d. rang, rînd, rang). Rînduĭesc, deretic, așez, r*****z, ordonez: a aranja lucrurile pin [!] casă, cărțile în dulap. Potrivesc, r*****z, îndrept, dreg: a aranja o mașină. Fig. R*****z, rînduĭesc, întocmesc: a-țĭ aranja bine viața. Căpătuĭesc, pun într’ o situațiune bună: șĭ-a aranjat fiiĭ. Fam. Iron. Pun ceva la cale contra cuĭva, aștern, defaĭm: lasă, că-l aranjez eŭ la minister! Pun la cale saŭ termin o afacere: a aranja o afacere. V. refl. Îmĭ așez lucrurile pin [!] casă după mutare: pînă mîne [!] ne aranjăm. Fig. Îmĭ fac o situațiune: s’ a aranjat bine pin [!] politică. Mă învoĭesc, ajung la o înțelegere: lasă, că ne vom aranja ușor!