APUPÁRE, apupări, s. f. Acțiunea de a (se) apupa – V. apupa.
APUPÁRE s.f. Înclinare a unei nave către pupă, datorită unei încărcături neuniform repartizate. [ it. appoppare].
apupáre s. f., g.-d. art. apupării; pl. apupări
APUPÁ, pers. 3 apúpă, vb. I. Intranz. și refl. (Despre nave) A se înclina longitudinal cu prora mai sus decât pupa (datorită încărcării neuniforme). – Din pupă.
A APUPÁ pers. 3 apúpă intranz. (despre nave) A se înclina longitudinal spre pupă (ca urmare a încărcării neuniforme). /fr. appouper, it. appoppare
APUPÁ vb. I. tr. A înclina o navă către pupă. [Cf. fr. appouper, it. appoppare].
APUPÁ vb. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal către pupă, datorită unei încărcături neuniforme. ( fr. appouper)
apupá vb., ind. prez. 3 sg. apúpă