APROVÁRE, aprovări, s. f. Acțiunea de a (se) aprova. – V. aprova.
APROVÁRE s.f. Înclinare a unei nave către proră, datorită unei încărcături neuniforme. [După it. appruato].
aprováre (nav.) s. f. (sil. -pro-), g.-d. art. aprovării; pl. aprovări
APROVÁ, pers. 3. apróvă, vb. I. Intranz. și refl. (Despre nave) A se înclina longitudinal cu pupa mai sus decât prora (din cauza încărcării neuniforme). – Din provă.
APROVÁ vb. I. tr. A înclina o navă către proră. [ aprovare].
APROVÁ vb. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal, către proră, datorită încărcăturii neuniforme. (după it. appruare)
aprová (nav.) vb. (sil. -pro-), ind. prez. 3 sg. apróvă