APROBATÓR, -OÁRE, aprobatori, -oare, adj. Aprobativ. – Din fr. approbateur, lat. approbator.
APROBATÓR, -OÁRE adj. Aprobativ. [Cf. fr. approbateur, lat. approbator].
APROBATÓR, -OÁRE adj. aprobativ. ( fr. approbateur, lat. approbator)
APROBATÓR, -OÁRE, aprobatori, -oare, adj. Aprobativ. – Fr. approbateur (lat. lit. approbator).
APROBATÓR adj. v. aprobativ.
Aprobator ≠ dezaprobator
aprobatór adj. m. (sil. -pro-), pl. aprobatóri; f. sg. și pl. aprobatoáre
aprobatór, -oáre adj. (lat. approbátor). Care aprobă.