APOMIXÍE s.f. (Biol.) Formare a zigotului fără unirea gameților. [Gen. -iei. / fr. apomixie].
APOMIXÍE s. f. apogamie. ( fr. apomixie)
apomixíe s. f., art. apomixía, g.-d. apomixíi, art. apomixíei
APOMIXÍE (‹ fr.; {s} gr. apo „departe” + mixis „amestec”) s. f. (BIOL.) Înmulțire fără fecundare la organisme cu diferențiere s*****ă. Se realizează prin semințe produse fără fecundare (agamospermie), prin organe vegetative sau porțiuni din ele (clonare), prin concreșterea de organe ale unei plante pe altă plantă (transplantare). Apogamia și partenogeneza sînt cazuri de a.