APERCÉPE vb. III. tr. A percepe, a asimila. A percepe clar, cu atenție (un fenomen psihic). [P.i. apercép, var. apercepa vb. I. / germ. appercipieren].
APERCÉPE vb. tr. a percepe, a asimila. (după germ. apperzipieren)
apercépe (-p, -pút), vb. – A percepe. Termen filozofic, creat pe baza germ. appercipieren, fr. aperception. Îl găsim pentru prima dată la Duiliu Zamfirescu (idei apercepute). – Der. apercepți(un)e, s. f.; aperceptiv, adj.
apercépe vb., ind. prez. 1 sg. 3 pl. apercép; conj. prez. 3 sg. și pl. aperceápă
APERCEPÁ vb. I. v. apercepe.
apercép, -út, a -cépe v. tr. (după fr. apercevoir, a zări, d. lat. ad, la, și percípere, a percepe, a pricepe). Pricep, prind cu mintea (o ideĭe).