APĂSÁ, apắs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp; a presa. Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.
APĂSÁ, apắs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru; a presa, a împinge (cu putere), a exercita o forță de presiune asupra unui corp. Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima. A chinui, a înnăbuși, a copleși. O greutate îmi apăsa inima (NEGRUZZI). – Lat. *appensare.
APĂSÁ vb. 1. v. presa. 2. v. insista.
APĂSÁ vb. v. asupri, avea, chinui, cântări, consuma, copleși, covârși, cuprinde, exploata, frământa, împila, împovăra, munci, năpădi, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, răzbi, tiraniza, urgisi.
apăsá (apắs, apăsát), vb. – 1. A se lăsa cu toată greutatea, a exercita o presiune, a presa. – 2. A copleși, a oprima, a fi supărător. – 3. A cufunda, a adînci. – 4. A întări. – 5. A scoate în relief, a accentua, a sublinia. Lat. *appensāre, de la pensāre, cf. pendĕre-appendĕre (Philippide, Principii, 21; Pușcariu 94; Candrea-Dens., 1349; REW 544; DAR); cf. v. fr. apeser, prov. apesar. Crețu 306 pleca în mod greșit de la un lat. *appressare. Cf. păsa. Der. apăsător, adj. (care oprimă, care copleșește); apăsătură, s. f. (presiune; oprimare).
apăsá vb., ind. prez. 1 sg. apăs, 3 sg. și pl. apásă; conj. prez. 3 sg. și pl. apése
A APĂSÁ apăs 1. tranz. 1) (obiecte, organe etc.) A supune unei greutăți. ~ un buton. 2) fig. (colectivități și persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a oprima; a împila; a asupri. 3) fig. (despre stări fizice sau sufletești ale unei persoane) A copleși, făcând să sufere. 4) fig. (cuvinte, fraze etc.) A accentua în procesul vorbirii. 2. intranz. A exercita o greutate asupra a ceva. ~ cu degetul pe rană. /lat. appensare
apắs, a -á v. tr. (lat. ad-pensare, d. pensare, a cîntări, de unde vine a-țĭ păsa. – Apăs, apeșĭ, apasă; să apăs, să apeșĭ, să apese. În Mold. sud: apes, apeșĭ, apeasă; să apés, să apeșĭ, să apese; apesat; apesare). Împing, fac presiune: a apăsa un buton ca să sune soneria. Fig. Asupresc, guvernez cu asprime. V. intr. A apăsa pe un buton.