ANTICÁR1 adj. Antitanc. – Anti- + car [de luptă] (după fr. antichar).ANTICÁR2, anticari, s. m. Persoană care se ocupă cu achiziționarea și cu vânzarea de cărți vechi. (Înv.) Colecționar de obiecte antice; p. ext. arheolog. – Din fr. antiquaire, lat. antiquarius.ANTICÁR adj. invar. Antitanc. [După fr. antichar].ANTICÁR s.m. Cel care se ocupă cu vânzarea și cumpărarea cărților vechi. amator, colecționar de lucruri vechi de artă, de antichități. [Var. anticvar s.m. / germ. Antiquar, fr. antiquaire].ANTICÁR2 s. m. negustor de antichități, de obiecte (de artă), de cărți vechi; buchinist. ( fr. antiquaire, germ. Antiquar)ANTICÁR1 adj. inv. antitanc. (după fr. antichar)ANTICÁR1 adj. invar. Antitanc. – Din anti- + car [de luptă] (după fr. antichar
).ANTICÁR2, anticari, s. m. Negustor de cărți vechi. (Înv.) Colecționar de obiecte antice; p. ext. arheolog. – Fr. antiquaire (lat. lit. antiquarius).ANTICÁR adj. v. antitanc.ANTICÁR s. (franțuzism) buchinist.ANTICÁR s. v. arheolog.anticár (antitanc) adj. invar.anticár (persoană) s. m., pl. anticárianticár m. (lat. antiquarius, fr. -quaire, germ. -quar). Rar Cel care se ocupă de obĭecte antice (monumente, medaliĭ ș. a.), sin. cu arheolog. Ob. Negustor de vechiturĭ, maĭ ales de cărțĭ vechĭ. – Fals -cvar.ANTICÁR1 ~i m. 1) Negustor de cărți vechi; buchinist. 2) Persoană care colecționează antichități. /lat. antiquarius, fr. antiquareANTICÁR2 adj. invar. Care este folosit împotriva tancurilor; antitanc. Tun ~. /anti- + car