ANOXEMÍE s. f. (Rar) Lipsă a unei bune oxigenări a sângelui. – Din fr. anoxémie.
ANOXEMÍE s.f. (Biol.) Lipsă a unei bune oxigenări a sângelui. [Gen. -iei. / fr. anoxémie, cf. gr. an – fără, oxys – viu, haima – sânge].
ANOXEMÍE s. f. oxigenare insuficientă a organismului. ( fr. anoxémie)
anoxemíe (a-no- / an-o-) s. f., art. anoxemía, g.-d. anoxemíi, art. anoxemíei
anoxemíe s. f. (sil. mf. an-), art. anoxemía, g.-d. anoxemíi, art. anoxemíei