ANEMOCÓRD, anemocorde, s. n. Armoniu cu corzi. – Din fr. anémocorde.ANEMOCÓRD s.n. Armoniu cu corzi. [Pl. -duri. / fr. anémocorde, cf. gr. anemos
– vânt, corda – coardă].ANEMOCÓRD s. n. armoniu cu corzi. ( fr. anémocorde)anemocórd s. n., pl. anemocórduri