ANEANTIZÁ, aneantizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A distruge total, a reduce la nimic. [Pr.: -ne-an-] – După fr. anéantir.
ANEANTIZÁ vb. I. tr. a distruge în întregime, a nimici. II. refl. (fig.) a se spulbera, a dispărea. (după fr. anéantir)
aneantizá vb. (sil. -ne-an-), ind. prez. 1 sg. aneantizéz, 3 sg. și pl. aneantizeáză