ANAPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule sau a unui țesut. [Gen. -iei. / fr. anaplasie, cf. gr. ana – fără, plassein – a forma].
ANAPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule, a unui țesut. ( fr. anaplasie)
anaplazíe s. f. (sil. -pla-), art. anaplazía, g.-d. anaplazíi, art. anaplazíei