AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. 1. (Despre case, terenuri, grădini, interioare de locuit etc.) A aranja, a organiza în vederea unei anumite utilizări. 2. A realiza o amenajare (2). – Din fr. aménager.
AMENAJÁ vb. I tr. A orândui, a dispune, a întocmi într-un anumit scop; a aranja. A organiza astfel punerea în valoare a pădurilor încât să se realizeze o productivitate optimă. [P.i. 4 -jăm, ger. -jind. / fr. aménager].
AMENAJÁ vb. tr. 1. a dispune, a aranja într-un anumit scop; a face mai confortabil (un spațiu). 2. a realiza o amenajare (2, 3). ( fr. aménager)
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. A pune în ordine, a face să corespundă unui anumit scop; a aranja. – Fr. aménager.
amenajá vb., ind. prez. 1 sg. amenajéz, 3 sg. și pl. amenajeáză, 1 pl. amenajăm, conj. prez. 3 sg. și pl. amenajéze
A AMENAJÁ ~éz tranz. 1) (terenuri, case, interioare etc.) A face mai confortabil. 2) (procese de producție) A organiza în așa fel, încât să se poată obține o productivitate optimă. /fr. aménager
amenajéz v. tr. (fr. aménager). R*****z tăĭerea uneĭ padurĭ. Așez, rînduĭesc, pregătesc: a amenaja un apartament.