AMBUSCÁT, ambuscați, adj., s. m. (Franțuzism) (Soldat) dispensat de obligațiile grele ale serviciului militar; (militar) scutit prin diverse aranjamente de a lupta pe front. – Din fr. embusqué.
AMBUSCÁT, -Ă adj., s.m. (Liv.) (Militar) scutit de instrucție și front fără motive serioase; învârtit. [ fr. embusqué].
AMBUSCÁT, -Ă adj., s. m. (militar) scutit de instrucție și front; învârtit. ( fr. embusqué)
ambuscát adj. m., pl. ambuscáți; f. sg. ambuscátă, pl. ambuscáte
ambuscát s. m., pl. ambuscáți
AMBUSCÁ vb. I. tr., refl. a (se) așeza în ambuscadă. II. refl. (fam.) a rămâne în spatele frontului prin diverse aranjamente. ( fr. embusquer)
ambuscá vb., ind. prez. 3 sg. ambuscheáză