AMBASADÓR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – Din fr. ambassadeur.
AMBASADÓR, -OÁRE, ambasadori, -oare, s. m. și f. ~
AMBASADÓR, -OÁRE, ambasadori, -oare, s. m. și f. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – Din fr. ambassadeur.
AMBASADÓR s.m. Reprezentant diplomatic de rang superior, însărcinat să reprezinte un stat pe lângă un alt stat. Persoană care are o misiune specială pe lângă un stat sau o organizație internațională. [ fr. ambassadeur].
AMBASADÓR, -OÁRE s. m. f. 1. diplomat de cel mai înalt rang, care reprezintă un stat pe lângă un alt stat sau o organizație internațională. 2. persoană însărcinată cu o misiune, cu un mesaj. ( fr. ambassadeur)
AMBASADÓR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic plenipotențiar de rang superior. Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – După fr. ambassadeur.
AMBASADÓR s. (POL.) (înv.) legat.
ambasadór s. m., pl. ambasadóri
ambasadór m. (fr. ambassadeur, d. mlat. ambactiator, de unde s’ a făcut ambasseor, apoĭ -adeur supt infl. it. ambasciatore). Reprezentantu unuĭ stat mare în alt stat mare, superior în rang ministruluĭ plenipotențiar, care reprezintă state maĭ micĭ.
AMBASADÓR ~i m. 1) Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. 2) Persoană cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. ~ al păcii. /fr. ambassadeur
ambasadoáre s. f., g.-d. art. ambasadoárei; pl. ambasadoáre