ALUNGÍT, -Ă, alungiți, -te, adj. Care are (sau ia) formă lunguiață; prelung. – A3 + lungit. (după fr. allongé).
ALUNGÍT, -Ă, alungiți, -te, adj. Care are (sau ia) formă lunguiață; prelung. – Din a3 + lungit (după fr. allongé).
ALUNGÍT adj. 1. lung, lungăreț, lunguieț, prelung, prelungit, (livr.) oblong. (Un fruct ~.) 2. v. migdalat.
ALUNGÍ, alungesc, vb. IV. 1. Refl. A se mări în lungime, a se lungi, a se întinde (subțiindu-se). A se subția. 2. Tranz. A prelungi, a întinde. – După fr. allonger.
ALUNGÍ vb. 1. a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Ceva care se ~ în afară.) 2. a se subția. (Parte a unui obiect care se ~ la un capăt.)
A alungi ≠ a scurta
alungí vb. → lungi