ALUNECOS

ALUNECOS

ALUNECOS

ALUNECÓS, -OÁSĂ, alunecoși, -oase, adj. Pe care se alunecă ușor. Care alunecă ușor. [Var.: lunecós, -oásă adj.] – Aluneca + suf. -os.
ALUNECÓS, -OÁSĂ, alunecoși, -oase, adj. Pe care se alunecă ușor. Care alunecă ușor. – Din aluneca + suf. -os.
ALUNECÓS adj. lunecos, (prin Transilv.) bălos. (Teren ~.)
alunecós adj. m., pl. alunecóși; f. sg. alunecoásă, pl. alunecoáse
alunecós, -oásă adj. Care produce alunecare: gheața, parchetu e [!] alunecos.
ALUNECÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre suprafețe) Pe care se alunecă ușor. Parchet ~. 2) Care alunecă. Teren ~. /a aluneca + suf. ~os