ALTMÍNTERI adv. 1. În alt chip; altfel. 2. De nu…, dacă nu…, în caz contrar. 3. De altfel. [Var.: almíntere, almíntrele, altmínterea, altmíntrele, altmíntrelea adv.] – Lat. alteramente.ALTMÍNTERI adv. 1) În alt mod; altfel; altcumva. 2) Dacă nu…; în caz contrar. 3) De altfel; încolo. [Var. altminterea] /lat. alteramenteALTMÍNTERI adv. 1. În alt chip; altfel, altcum. Altminteri, nu se poate. 2. De nu…, dacă nu… 3. Încolo, de altfel. Altminteri n-avea decât o haină de soldat (DUMITRIU). [Var.: almíntere, almíntrele, altmínterea, altmíntrele, altmíntrelea adv.] – Lat. alteramente.altmínteri (alt-min-teri) adv.ALTMÍNTERI conj., adv. 1. conj. altfel, (reg.) dar. (Să vină aici, ~ mă duc eu la el.) 2. adv. v. altfel.Altminteri ≠ așa, astfelaltmínteri, adv. – În alt chip, altfel. – Var. al(t)mint(e)re(a), al(t)mintre(le)a, aimint(e)re(a), aimint(e)ri(lea), al(t)mintre(le)a, amintre(le). Mr. al’umtrea(lui), megl. l’umintr(ul)ea. Lat. alia mente
(Cipariu, Gram., 240; Hasdeu; Pușcariu 44; Candrea-Dens., 1133; DAR; Pușcariu, Dacor., III, 397-406; Rosetti, I, 114), contaminat cu altera mente. Cele două forme care rezultă, *aiminte și *altrăminte s-au contaminat, dînd naștere la var. Totuși, silaba finală –re presupune o dificultate. DAR încearcă să o explice prin analogie cu aliter › *alitre; iar Pușcariu, prin lat. libet. Ar fi mai ușor de explicat plecîndu-se de la *altrăminte, care ar fi putut da foarte bine, prin metateză, alt(ă)mintre; dar această explicație, suficientă pentru aiminteri, nu lămurește cazuri ca aiure(a), purure(a) etc. Skok, Arch. Rom., VIII, 147, propune pentru aimintre un model *alῑ mente. Așa cum au remarcat Pușcariu și DAR, este singura formație adv. rom. bazată pe comp. cu mente.altmínteri/altmínterea/altmíntrelea adv. (sil. mf. alt-)de altmínteri/de altmínterea/de altmíntrelea loc. adv. (sil. mf. alt-)