ALPÉSTRU, -Ă, alpeștri, -stre, adj. Alpin; de mare altitudine. – Din fr. alpestre.
ALPÉSTRU, -Ă adj. (Rar) Alpin, de mare altitudine. [ fr. alpestre].
ALPÉSTRU, -Ă adj. alpin. ( fr. alpestre)
ALPÉSTRU, -Ă, alpeștri, -stre, adj. Alpin. – Fr. alpestre.
ALPÉSTRU adj. v. alpin.
alpéstru adj. m., pl. alpéștri; f. sg. alpéstră, pl. alpéstre
alpéstru, -ă adj. (lat. alpestris, it. -estre). De Alpĭ, din Alpĭ: pozițiune alpestră.
ALPÉSTRU ~stră (~ștri, ~stre) Care ține de munții Alpi și de regiunile muntoase înalte; alpin. Regiune ~stră. [Sil. -pes-tru] /fr. alpestre
MĂLĂÓI, mălăoi, s. m. Numele a doi arbuști care cresc pe stânci și au flori galbene și frunze liniare, acoperite cu peri. (Helianthemum alpestre și rupifragum).
MĂLĂÓI s. (BOT.; Helianthemum alpestre și rupifragum) (reg.) ferăstrău, rujă, iarba-osului.