ALÓTRIU, -IE adj. (Livr.) Străin, divers, diferit. // (În forma alotrio-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „divers”, „străin”. [Pron. -tri-u. / it. allotrio, gr. allotrios].
alótriu adj. m., f. alótrie; pl. m. și f. sg. alótrii