ALOGAMÍE s. f. Fecundare a unei plante cu polen provenit de la alte plante din aceeași specie. – Din fr. allogamie.
ALOGAMÍE f. Polenizare a unei plante cu polen de la alte plante din aceeași specie. /fr. allogamie, germ. Allogamie
ALOGAMÍE s.f. (Biol.) Fecundare în care gameții masculi aparțin altor indivizi decât cei femeli. [Gen. -iei. / cf. fr. allogamie, germ. Allogamie gr. allos – altul, gamos – căsătorie].
ALOGAMÍE s. f. (biol.) încrucișare între indivizi genetic deosebiți. ◊ polenizare încrucișată cu polen de la alte plante aparținând aceleiași specii; xenogamie. ( fr. allogamie)
alogamíe s. f., art. alogamía, g.-d. alogamíi, art. alogamíei