AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc; masă colegială. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Din fr., lat. agape.
AGÁPĂ s.f. 1. Masă comună la primii creștini. 2. Masă prietenească. [Cf. fr., lat., gr. agape].
AGÁPĂ s. f. 1. masă comună la primii creștini. 2. masă colegială. ( fr., lat. agape)
AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Fr. agape (lat. lit. agape).
agápă s. f., g.-d. art. agápei; pl. agápe
agápă f., pl. e (vgr. agápe, iubire). Ospăț comun al primilor creștinĭ. Astăzĭ, masă comună de prietenĭ, de profesioniștĭ: agapa unor ziariștĭ.
AGÁPĂ ~e f. Masă prietenească; masă colegială. /fr., lat. agape