AFUMĂTORÍE, afumătorii, s. f. Instalație specială pentru afumarea cărnii sau a peștelui; afumătoare (3). – Afumător + suf. -ie.
AFUMĂTORÍE, afumătorii, s. f. Instalație specială pentru afumarea cărnii sau a peștelui. – Din afumător (puțin întrebuințat) + suf. -ie.
AFUMĂTORÍE s. v. afumătoare.
afumătoríe s. f., art. afumătoría, g.-d. art. afumătoríei; pl. afumătoríi, art. afumătoríile
AFUMĂTORÍE ~i f. Instalație pentru afumarea cărnii sau a altor alimente; afumătoare. [G.-D. afumătoriei] / afumător + suf. ~ie