AFINÁTĂ, afinate, s. f. Băutură alcoolică preparată din afine. – Afină + suf. -ată (după vișinată).
AFINÁTĂ f. Băutură alcoolică preparată din afine. [G.-D. afinatei] /afină + suf. ~ată
AFINÁTĂ s.f. Băutură alcoolică preparată din afine. [ afină].
AFINÁTĂ, afinate, s. f. Băutură alcoolică preparată din afine. – Din afină + suf. -ată (după vișinată).
afinátă s. f., pl. afináte
AFINÁ, afinez, vb. I. Tranz. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. – Din fr. affiner, it. affinare.
A AFINÁ ~éz tranz. 1) (impurități) A separa în timpul topirii dintr-o masă metalică. 2) (fire de bumbac, de lână etc.) A subția făcând (mai) fin. /fr. affiner, it. affinare
AFINÁ vb. I. tr. 1. A înlătura impuritățile dintr-o masă metalică. 2. (Text.) A subția, a face firele foarte fine. [ fr. affiner].
afiná (a purifica, a subția) vb., ind. prez. 1 sg. afinéz, 3 sg. și pl. afineáză