AFECȚIONÁ vb. I tr. (Franțuzism) A iubi mult, a avea înclinație (pentru ceva). [ fr. affectionner].
AFECȚIONÁ vb. tr. a iubi mult, a avea înclinație (pentru ceva). ( fr. affectionner)
afecționá vb., ind. prez. 1 sg. afecționéz, 3 sg. și pl. afecționeáză
afecționéz v. tr. (fr. affectionner). Barb. Ĭubesc, țin la: a afecționa o știință, o persoană.