AEROLOGÍE s. f. Ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul proprietăților atmosferei. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérologie.
AEROLOGÍE f. Știință care se ocupă cu studiul straturilor superioare ale atmosferei. /fr. aérologie
AEROLOGÍE s.f. Parte a meteorologiei care studiază păturile superioare ale atmosferei. [Gen. -iei. / fr. aérologie, cf. gr. aer – aer, logos – studiu].
AEROLOGÍE s. f. ramură a meteorologiei care studiază păturile înalte ale atmosferei terestre. ( fr. aérologie)
AEROLOGÍE s. f. Capitol al meteorologiei care se ocupă cu repartiția elementelor meteorologice (presiune, temperatură etc.) în atmosferă și în mișcările din atmosferă. – Fr. aérologie ( gr.).
aerologíe s. f., art. aerología, g.-d. aerologíi, art. aerologíei
aerologíe f. (aer și -logie). Partea fiziciĭ care tratează despre aer.