ADVOCATÚRĂ s. f. v. avocatură.
ADVOCATÚRĂ s.f. v. avocatură.
ADVOCATÚRĂ s. f. v. avocatură.
advocatúră și (ob.) av- f., pl. ĭ (d. advocat cu sufixu -ură, ca’ n literatură; germ. advokatur). Profesiunea de avocat.