ADORATÓR, -OÁRE, adoratori, -oare, s. m. și f. Persoană care adoră pe cineva sau ceva. – Din fr. adorateur, lat. adorator.ADORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care adoră pe cineva sau ceva. [Cf. fr. adorateur, it. adoratore, lat. adorator].ADORATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care adoră pe cineva sau ceva. ( fr. adorateur, lat. adorator)ADORATÓR, -OÁRE, adoratori, -oare, s. m. și f. Persoană care adoră pe cineva sau ceva. – Fr. adorateur
(lat. lit. adorator).ADORATÓR s. (înv.) slăvitor, suspinător. (În jurul ei roiau ~ii.)adoratór s. m., pl. adoratóriadoratór, -oáre s. (lat. adorator). Care adoră: adoratoriĭ puteriĭ.ADORATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care adoră (pe cineva sau ceva). /fr. adorateur, lat. adoratoradoratoáre s. f., g.-d. art. adoratoárei; pl. adoratoáre