ADNOTÁȚIE, adnotații, s. f. Adnotare. – Din lat. adnotatio, annotatio.
ADNOTÁȚIE s.f. Adnotare. [Gen. -iei, var. adnotațiune s.f. / cf. lat. adnotatio, fr. adnotation].
ADNOTÁȚIE s. f. adnotare. ( lat. adnotatio)
ADNOTÁȚIE, adnotații, s. f. Adnotare. – Lat. lit. adnotatio, -onis.
ADNOTÁȚIE s. adnotare, notă, notiță. (~ii la un text.)
adnotáție s. f. → notație
adnotațiúne f. (lat. adnotátio, -ónis). Acțiunea de a adnota un text. Notă explicativă. – Și -áție și -áre. Rar anot-.