ADMINISTRÁRE, administrări, s. f. Acțiunea de a administra. – V. administra.
ADMINISTRÁRE s.f. Acțiunea de a administra; gospodărire. [ administra].
ADMINISTRÁRE², administrări, s. f. Acțiunea de a administra².
ADMINISTRÁRE¹, administrări, s. f. Acțiunea de a administra¹; cârmuire; gospodărire.
ADMINISTRÁRE s. 1. v. administrație. 2. (înv.) chiverniseală, chivernisire. (~ unei averi.)
administráre s. f., g.-d. art. administrării; pl. administrări
ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un anumit medicament. (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.: în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare.
A ADMINISTRÁ ~éz tranz. 1) (întreprinderi, instituții etc.) A conduce în calitate de administrator. 2) (medicamente) A introduce în organism (în scopuri curative). /fr. administrer, lat. administrare
ADMINISTRÁ vb. I. tr. 1. A conduce, a gospodări (o întreprindere, o instituție etc.). 2. A da un medicament unui bolnav. [Cf. lat. administrare, fr. administrer, it. amministrare].
ADMINISTRÁ vb. tr. 1. a conduce, a gospodări (o întreprindere). 2. a da un medicament unui bolnav. 3. (ir.) a trage o bătaie. 4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. 5. a supraveghea încasările. ( fr. administrer, lat. administrare)
ADMINISTRÁ², administrez, vb. I. Tranz. A da unui bolnav un anumit medicament. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).
ADMINISTRÁ¹, administrez, vb. I. Tranz. A conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, o instituție etc. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).
ADMINISTRÁ vb. 1. a cârmui, a conduce, a gospodări, (înv. și pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) isprăvnici, a ocârmui. (~ un ținut.) 2. (înv.) a chivernisi. (~ un fond.) 3. a aplica, a face. (~ cuiva un tratament.)
administrá (administréz, administrát), vb. – A conduce, a gospodări o întreprindere, instituție etc. Fr. administrer. – Der. (din fr.) administrație, s. f., cf. rus. administracija (Sanzewitsch 197); administrativ, adj.; administrator, s. m.
administrá vb., ind. prez. 1 sg. administréz, 3 sg. și pl. administreáză
administréz v. tr. (lat. administrare). Guvernez, conduc: a administra un departament. Daŭ să ĭa: a-ĭ administra cuĭva un vomitiv. Fam. Iron. Trag, aplic: a-ĭ administra cuĭva o palmă.