ADJURÁ vb. I tr. (rar) A se ruga fierbinte, a implora. [Cf. lat. adiurare, fr. adjurer].ADJURÁ vb. tr. (rar) a se ruga fierbinte, a implora. ( lat. adiurare, fr. adjurer)adjurá vb., ind. prez. 1 sg. adjúr, 3 sg. și pl. adjúră
ADJURÁ vb. I tr. (rar) A se ruga fierbinte, a implora. [Cf. lat. adiurare, fr. adjurer].ADJURÁ vb. tr. (rar) a se ruga fierbinte, a implora. ( lat. adiurare, fr. adjurer)adjurá vb., ind. prez. 1 sg. adjúr, 3 sg. și pl. adjúră