ADITÍV, -Ă, aditivi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Mat.) Referitor la operația de adunare. 2. S. m. Substanță care se adaugă unui produs pentru a-i ameliora proprietățile sau pentru a obține noi calități. [Pl. și: (n.) aditive]– Din fr. additif.
ADITÍV, -Ă, aditivi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Mat.) Referitor la operația de adunare. 2. S. n. Substanță care se adaugă la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietățile sau pentru a obține noi calități. – Din fr. additif.
ADITÍV, -Ă adj. (Mat.) Referitor la operația de adunare. (Fiz.; despre o proprietate, un efect) Care este exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. // s.m. Substanță care se adaugă la un ulei mineral sau la prepararea betoanelor pentru a le ameliora proprietățile. [ fr. additif].
ADITÍV, -Ă I. adj. 1. (mat.) referitor la operația de adunare. 2. (fiz.; despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. II. s. n. substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți. ( fr. additif, lat. additivus)
ADITÍV s. n. Substanță care se adaugă la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietățile. – Fr. additif.
aditív² s. m., pl. aditívi
aditív adj. m., pl. aditívi; f. sg. aditívă, pl. aditíve
aditív s. n., pl. aditíve
ADITÍV¹ ~ă (~i, ~e) și substantival mat. Care se referă la operația de adunare. /fr. additif
ADITÍV² ~e n. Substanță care se adaugă în proporții mici la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietățile. /fr. additif
ADITIV DEPRESÁNT s. (CHIM.) anticongelant.