ADÁOS, adaosuri, s. n. Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare. (Reg.; în expr.) A porni într-adaos = a rămâne însărcinată. [Var.: adáus s. n.] – V. adaoge.ADÁOS, adaosuri, s. n. Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare. (Reg., în expr.) A porni într-adaos = a deveni însărcinată. [Var.: adáus s. n.] – V. adăuga.ADÁOS s. 1. anexă, apendice, completare, supliment. (~ la un memoriu.) 2. v. spor. 3. (EC.) adaos comercial = rabat comercial.Adaos ≠ scăzământadáos s. n.(sil. da-os), pl. adáosuriADÁOGE vb. III. v. adăuga.ADÁOS ~uri n. Parte care se adaugă la ceva în vederea completării; supliment; anexă. ~ la o circulară.
[Sil. -da-os] /v. a adăugaADÁOGE vb. III. v. adăuga.adáog, adáos, V. adaug, adaus.adáug, a adăuga și (est) -gésc, a adăugi și (vechĭ) a adáuge, part. adáus v. tr. (lat. adaugére, pop. adáugere, part. adauctum, id., d. augére, a mări. V. augment). Pun ceva pe lîngă altu saŭ altele: a adăuga un franc la sută, sare ciorbei. Fig. Maĭ spun ceva: nu maĭ adaug nimic la cele spuse. Vechĭ. Măresc, sporesc: a adăuga banii, averea. Încarc la plata biruluĭ: să n’ aibă voĭe a-ĭ scădea, nicĭ a-ĭ adăugi. L-a adăugat cu pîra, l-a încărcat cu pîra. I-a adăugit pîntecele, a lăsat-o gravidă. V. refl. Vechĭ. Cresc, sporesc: apa, patima, suspinu se adaoge [!]. Mă unesc. Trans. Mă recăsătorec. Mă înmulțesc: păcătoșiĭ se adaug [!]. Mă compar, mă asemăn (Cor.). Mă adaug la masa cuĭva, mă pun la masa luĭ. V. intr. Boala adăogea, se agrava. – Forme vechĭ: adao-: să-și adaogă, Domnu să vă adaogă, se va adaoge, va adaoga, va adaogi, aŭ adaoș (adăuga), îl adaoseră (adăugără).adáus și adáos n., pl. urĭ saŭ e (vechiu part. al luĭ adaug). Lucru adăugat (obiecte, banĭ, ș. a.): adaus de leafă. Anexă, suplement, apendice: un adaus la o carte. A fi într’ adaus, a fi gravidă.