ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s. f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. [Var.: adâncătúră s. f.] – Adânci + suf. -tură.
ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s. f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. – Din adânci + suf. –(i)tură.
ADÂNCITÚRĂ s. 1. adâncătură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofâlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (~ a solului.) 2. v. scobitură. 3. scobitură, (pop.) găvan, (reg.) leafă. (~ unei linguri.) 4. v. gaură. 5. v. nișă.
Adâncitură ≠ ridicătura
adâncitúră s. f., g.-d. art. adâncitúrii; pl. adâncitúri
ADÂNCITÚRĂ ~i f. Parte adâncă sau concavă a unei suprafețe. /a adânci + suf. ~itură
adîncitúră f., pl. ĭ. Adîncătură.