ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla. – V. acupla.
ACUPLÁRE s.f. Acțiunea de a acupla. [ acupla].
ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla.
ACUPLÁRE s. (TEHN.) acuplaj, cuplaj, cuplare.
acupláre s. f. (sil. -pla-), g.-d. art. acuplării; pl. acuplări
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.
ACUPLÁ vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [ fr. accoupler].
ACUPLÁ vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. ( fr. accoupler)
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla. – Fr. accoupler.
ACUPLÁ vb. (TEHN.) a cupla.
acuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. acupléz, 3 sg. și pl. acupleáză