ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. (Rar) Acrișor. – Acru2 + suf. -uț.
ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. – Din acru2 + suf. -uț.
acrúț adj. m. (sil. -cruț), pl. acrúți; f. sg. acrúță, pl. acrúțe