ACOMODÁRE, acomodări, s. f. Acțiunea de a se acomoda. ◊ Acomodarea cristalinului (sau acomodare vizuală) = modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el. – V. acomoda.
ACOMODÁRE s.f. 1. Acțiunea de a se acomoda; acomodație. ◊ Acomodarea cristalinului = modificare a curburii cristalinului astfel încât imaginea să apară clară pe retină. 2. (Lingv.) Asimilație parțială între două sunete în contact direct. [ acomoda].
ACOMODÁRE s. n. 1. acțiunea de a se acomoda; acomodație. ~ vizuală = modificare spontană a curburii cristalinului. 2. (biol.) adaptare individuală care nu afectează decât fenotipul. 3. (lingv.) asimilație parțială între două sunete în contact direct. ( acomoda)
ACOMODÁRE, acomodări, s. f. Acțiunea de a se acomoda. ♢ Acomodarea cristalinului = modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el.
ACOMODÁRE s. v. aclimatizare.
acomodáre s. f., g.-d. art. acomodării; pl. acomodări
ACOMODÁ, acomodez, vb. I. Refl. A se deprinde cu noi condiții de viață; a se obișnui, a se adapta (2). A se împăca, a se învoi. – Din fr. accommoder, lat. accommodare.
A ACOMODÁ ~éz tranz. A face să se acomodeze; a adapta; a aclimatiza. /fr. accommoder, lat. accommodare
A SE ACOMODÁ mă ~éz intranz. 1) (despre plante, animale) A se obișnui cu climatul nou; a se adapta; a se aclimatiza. 2) fig. (despre persoane) A se obișnui cu noi condiții de viață; a se adapta; a se aclimatiza. /fr. accommoder, lat. accommodare
ACOMODÁ vb. I. refl. 1. A suferi modificări prin adaptarea la anumite condiții fiziologice și de mediu. 2. A se obișnui cu condiții noi de trai; a se adapta. A se împăca, a se învoi. [ fr. accommoder, cf. it. accomodare, lat. accommodare].
ACOMODÁ vb. refl. a se adapta la anumite condiții noi de viață, de mediu; a se obișnui. ◊ a se împăca. ( fr. accommoder, lat. accommodare)
ACOMODÁ, acomodez, vb. I. Refl. 1. A suferi unele modificări în procesul adaptării la noi condiții fiziologice și de mediu. 2. A se deprinde cu noi condiții de viață; a se obișnui, a se adapta; a se împăca, a se învoi. – Fr. accommoder (lat. lit. accommodare).
acomodá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se acomodeáză
ACOMODÁ vb. v. aclimatiza.
acomodá vb., ind. prez. 1 sg. acomodéz, 3 sg. și pl. acomodeáză
acomodațiúne f. (lat. accommodátio, -ónis). Potriveală, adaptare. Învoire, împăcare. Fiziol. Facultatea pin [!] care ochiu vede limpede la diferite distanțe. – Și -áție, dar ob. -áre.
acomodéz, v. tr. (lat. ac-commodo, -commodáre; fr. accommoder). Potrivesc, fac comod, adaptez: a acomoda o piesă la o mașină. Împac: a acomoda o afacere pin [!] bună înțelegere. V. refl. Mă adaptez.