ABREVIÁT, -Ă, abreviați, -te, adj. (Despre cuvinte, titluri etc.) Care a fost prescurtat. [Pr.: -vi-at] – V. abrevia.ABREVIÁT, -Ă, abreviați, -te, adj. (Despre cuvinte, titluri etc.) Prescurtat. [Pr.: -vi-at] – V. abrevia.ABREVIÁT adj. prescurtat, scurtat. (Cuvinte ~.)ABREVIÁ, abreviez, vb. I. Tranz. A prescurta (în scris sau în vorbire), un cuvânt, un titlu etc.; a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă. [Pr.: -vi-a] – Din lat., it. abbreviare.A ABREVIÁ ~éz tranz. (cuvinte, expresii) A face mai scurt prin reducerea numărului de litere sau de silabe; a prescurta. [Sil. a-bre-vi-a] /lat., it. abbreviareABREVIÁ vb. I. tr. A prescurta; a exprima ceva printr-un simbol, printr-o prescurtare. [Pron. -vi-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, 4 -iem, 5 -iați, ger. -iind. / lat. abbreviare, cf. it. abbreviare].abreviá vb. tr. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.). ( lat. abbreviare)ABREVIÁ, abreviez, vb. I. Tranz. A prescurta un cuvânt, un titlu etc.; a exprima ceva printr-o prescurtare. [Pr.: -vi-a] – Lat. lit. abbreviare.ABREVIÁ vb. a prescurta, a scurta. (A ~ numele unei instituții.)abreviá vb. (sil. -bre-vi-a), ind. prez. 1 sg. abreviéz, 3 sg. și pl. abreviáză,
1 pl. abreviém (sil. -vi-em), 2 pl. abreviáți; conj. prez. 3 sg. și pl. abreviéze; ger. abreviínd (sil. -vi-ind)abreviéz v. tr. (lat. ab-breviare, d. brevis, scurt). Prescurtez. mai ales vorbind de opere scrise, discursuri, cărți și cuvinte, ca: p. îld. pentru.