ABORDÁJ, abordaje, s. n. 1. Asalt, atac al unei nave (de către altă navă). 2. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol. – Din fr. abordage.
ABORDÁJ s.n. 1. Ciocnire accidentală între două nave. 2. Atacare a unei corăbii prin alăturarea la bordul ei. [Cf. fr. abordage, it. abbordagio].
abordáj s. n. 1. abordare (I, 1). 2. atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei. ( fr. abordage, it. abbordaggio)
ABORDÁJ, abordaje, s. n. 1. Luare cu asalt, atacare a unei nave (de către o altă navă). 2. Ciocnire între două nave sau aeronave, ori între o navă sau o aeronavă și un obstacol. – Fr. abordage.
abordáj s. n., pl. abordáje
abordáj n., pl. e (fr. abordage). Asalt [!] unei năvi inimice [!]. Ciocnire de vapoare.
ABORDÁJ ~e n. 1) Ciocnire accidentală între două nave sau a unei nave de un obstacol. 2) Atacare a unei corăbii inamice prin alăturare la bordul ei. Lupte de ~. /fr. abordage