ABLACTÁȚIE s.f. 1. Trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată; ablactare. 2. Oprire a secreției lactate la femeile la care alăptarea este contraindicată sau inutilă. – Din germ. Ablaktation.
ABLACTÁȚIE, ablactații, s. f. 1. Trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată. 2. Oprire a secreției lactate la femeile la care alăptarea este contraindicată sau inutilă. – Din germ. Ablaktation.
ABLACTÁȚIE f. 1) Încetare a secreției de lapte matern. 2) Înlocuire a laptelui matern cu alte alimente necesare sugarului. /germ. Ablaktation
ABLACTÁȚIE s.f. Înlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului. Încetarea secreției de lapte matern la femei. [ fr. ablactation].
ablactáție s. f. 1. ablactare. 2. încetare a secreției de lapte matern. ( fr. ablactation, lat. ablactatio)
ablactáție (a-blac-, -ți-e / ab-lac-) s. f., art. ablactáția (-ți-a), g.-d. ablactáții, art. ablactáției
ablactáție s. f. → lactație