ABCÉS, abcese, s.n. Acumulare de puroi, bine delimitată de țesuturile din jur printr-o membrană de țesut conjunctiv. – Din fr. abcès.
ABCÉS, abcese, s. n. Colectare de puroi, bine delimitată de țesuturile din jur, formată în urma dezintegrării țesuturilor, de obicei sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari. – Din fr. abcès.
ABCÉS s.n. Puroi strâns în interiorul unui țesut sau într-un organ intern; (pop.) buboi. [ fr. abcés, cf. lat. abcessus].
abcés s. n. colectare de puroi într-un țesut sau organ. ( fr. abcès, lat. abscessus)
ABCÉS, abcese, s. n. Acumulare de puroi sub piele sau într-un organ intern. – Fr. abcès (lat. lit. abscessus).
abcés s. n., pl. abcése
ABCÉS s. (MED.) (pop.) buboi, coptură, (reg.) furnicel, (înv.) apostimă.
abcés s. n., pl. abcése
abcés n. pl. e (fr. abcés, lat. abscessus, abcessus). Med. Buboĭ, unflătură dură și țuguiată din care, cînd se coace, ĭese puroĭ.
ABCÉS ~e n. Inflamație locală a pielii sau buboi; furuncul. /fr. abcés, lat. abscessus