Trei crai de la rasarit
Spre stea au calatorit
Si-au mers dupa cum citim
Pana la Ierusalim.
Acolo, cum au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns
Si le-au fost a se plimba
Si prin oras a intreba:
‘Unde s-a nascut’ zicand
‘Un crai mare de curand? ‘
Iara Irod imparat,
Auzind s-a tulburat
Pe crai in graba a chemat
Si in taina, i-a intrebat
Ispitindu-i, vreun setos
Sa afle despre Hristos
Si cu grai adaugat
Foarte lor li s-aratat,
Zicand : – ‘Mergeti de aflati
Si vrand, ma instiintati,
Sa merg sa ma-nchin si eu,
Ca unuia Dumnezeu. ‘
Craii daca au plecat,
Steaua iar s-a aratat.
Si-au mers, pana-a strabatut
Unde era pruncul nascut.
Si cu toti s-au bucurat,
Pe Hristos daca-au aflat.
Cu daruri s-au inchinat
Ca la un mare-mparat.
Si-napoi daca au purces,
Pe alta cale au mers.
Precum le-a fost lor si zis,
Ingerul, noaptea in vis.
Iara Irod imparat
Vazand ca s-a inselat
Foarte rau s-a necajit
Oaste mare a pornit,
Si in Vitleem a intrat
Multi coconi mici a taiat.
Pana la paisprezece mii,
Toti prunci, maruntei copii
De doi ani si mai in jos
Ca sa taie pe Hristos.
Muri in blestem de norod
Nefiind el bucuros
De nasterea lui Hristos.
Sculati, sculati, boieri mari
Sculati, sculati, boieri mari
Sculati voi, romani plugari
Ca va vin colindatori
Noaptea pe la cantatori
Si v’aduc pe Dumnezeu
Sa va mantuie de rau
Dumnezeu Cel nou-nascut
Cu flori de crin invascut
Dumnezeu adevarat
Soare’n raze luminat
Sculati, sculati, boieri mari
Sculati voi, romani plugari
Ca pe cer s-a aratat
Un luceafar de’mparat
Stea comata, stralucita
Pentru fericiri menita
El va zice sa traiti
Intru multi ani fericiti
Si ca pomii sa’nfloriti
Si ca ei sa’mbatraniti.