Maria se preumbla
Umbla Maica pe pamant,
Sa nasca pe Fiul Sfant.
Merge’n sus si iara’n jos,
Ca bate vant friguros.
Se luara, se dusera
Tocma’n curtea lui Craciun.
“Buna seara, Mos Craciun!”
Zis ‘Maria celui bun.
“Lasa ma’n palatul tau,
C’ am sa nasc pe Dumnezeu”.
Zise atunci Mos Craciun:
“Du Te’n grajdul cailor.
Ori in tarla oilor,
Ori in ieslea boilor.
Ca aicea n’ai ce face,
Nu Te las’sa nasti in pace”.
Maria atunci pleca,
Ici, colea, ea alerga.
Merse in grajdul cailor
Sa nasca pe Fiul Sfant.
Dara caii tropaiau
Si iepele nechezau.
“Stati, cai, si nu tropaiti,
Voi, iepe, nu necheziti.
Cam sa nasc un Fiu al Meu
Poruncit de Dumnezeu”.
Caii insa n’ascultara;
Si Maria cuvantara.
“Fir’ ati voi, cai, blestemati,
Sa n’aveti loc und’sa stati.
Si ori cu cata mancare,
Sa n’aveti indestulare.
Numa’n ziua de Ispas;
Nici atunci decat un ceas”.
Maria atunci pleca,
Ici, colea, ea alerga.
Merse ‘n tarla oilor
Si in grajdul boilor.
Dara boii rumega;
Si Maria cuvanta:
“Stati, boi, si nu rumegati,
Linistea nu mi-o stricati!
C-am sa nasc un Fiu al Meu,
Poruncit de Dumnezeu”.
Boii star’a rumega;
Maica sfant’atunci nastea.
Nastea pe Fiul cel Sfant,
Fiul Sfant pe-acest pamant.
Boii sufla de ‘ncalzia,
Maica sfanta-i fericia.
Boii dar mi-o ascultara
Si Maria cuvantara
“Fire-ati voi, boi, fericiti
Si in veci blagostoviti”